Într-o noapte cu lună plină am avut senzația că în vis mi-a apărut Dumnezeu. Bănuiesc că așa a și fost pentru că am vorbit cu el. Și chiar L-am întrebat: Doamne, cine sunt ambasadorii tăi? Dacă-i ai cine sunt? Dumnezeu blând și cuminte mi-a răspuns: bătrânii, cei care au ajuns la înțelepciunea divină și pot transmite vorbe înțelepte celor tineri.
Mi-amintesc într-o după amiază cu soare de vară bunica m-a chemat la umbra copacului de cais, unde era un leagăn minunat, și a început să-mi spună multe vorbe înțelepte, care pot schimba un destin.
- Norocul îl faci tu, doar tu ești unica responsabilă de ceea ce ți se întâmplă în viață: rău sau bine.
- Îngrijește-te astfel încât atunci când te va vedea cineva să creadă că ai cea mai minunată viață.
- Fii o femeie răbdătoare, cu un caracter puternic ce ia decizii ferme mereu.
- Ai încredere în tine, draga mea nepoțică, e cel mai sfânt lucru.
- Ai grijă, întotdeauna, de aspectul tău fizic.
- Ai grijă ca bărbatul de lângă tine să se simtă bine în compania ta. Fă-l să te iubească cu fiecare zi tot mai mult și nu încerca să-l schimbi.
- Iubește oamenii, fii optimistă și privește cu încredere în viitor.
- Ești atât de frumoasă, indiferent de starea ta, ai grijă să simți asta mereu.
- Curățenia e sfântă, oriunde te-ai afla vezi să fie cât mai curat în jurul tău.
- Nu aștepta oportunități, oferte, ori ca cineva să te observe. Du-te, bate, sună, vorbește despre tine.
- Să fii mamă sau bunică este un lucru deosebit, de aceea ai grijă ca în familia ta să fie mereu căldură și armonie.
După ce bunica a plecat de printre noi, bunelul a fost cel care vorbea mult despre relația lor, despre succesul obținut în doi.
- Am muncit mult, de dimineață foarte devreme până seara târziu, dar sunt fericit, așa am reușit să obțin ce mi-am dorit în viață.
- Știu, de multe ori ne certam cu bunica ta, dar e o prostie să cauți mereu motive mici de ceartă cu persoana iubită.
- Am petrecut puțin timp de calitate împreună cu ea, așa au fost timpurile.
- De multe ori nu știam s-o apreciez la justa valoare pe ea, discutam mai mult despre lucrurile negative și prea puțin o lăudam pentru reușitele ei sau ale noastre.
- După moartea ei multe s-au schimbat și am înțeles că este imperios necesar să prețuim oamenii atunci când îi avem alături, să-i iertăm și să-i iubim.
- I-am oferit puține daruri, i-am spus prea rar cuvinte drăgostoase. Ah, dac-aș putea întoarce timpul înapoi!
- Bărbații tot au inimă blândă, pot să plângă, așa cum fac eu acum, dar nu arată asta femeilor și unele sunt prea dure cu ei.
- În ziua căsătoriei ne-am promis să fim uniți până la moarte, dar nu mi-am respectat cuvântul, am fost mereu preocupat de alte lucruri mai puțin importante decât familia mea.
- În ziua în care n-o să mai fiu, să-ți amintești doar de lucrurile plăcute pe care le-am făcut pentru tine și ai grijă mereu să fii bună cu oamenii, pentru că e suficient odată să faci un rău și ei asta vor memora.
P.S. Material publicat în revista on-line ea.md.
Dorina Arsene 