RSS

Dumitru Cernei – nisporeneanul care cucereşte lumea cu trompeta

16 Noi

Dumitru Cernei este născut în or. Nisporeni, unde a copilărit, şi-a făcut studiile până în clasa a IX-a, după care a decis să-şi încerce norocul peste Prut. A plecat având acolo câţiva prieteni care se bucurau de mari succese, laureaţi ai olimpeadelor naţionale de muzică Petru Adam, Dumitru Paladniuc, Dumitru Negură. La Suceava a început studiul trompetei la liceul de Artă ”Ciprian Porumbescu”avându-l ca mentor pe profesorul Cristi Ruscior, renumit atât pentru aptitudinile sale solistice cât şi pentru cele profesorale. După care a urmat Academia de Muzică ”Gh. Dima” din Cluj-Napoca, clasa conf. univ. Gh Musat. În prezent este doctorand în interpretare muzicală, specializarea-trompetă la “Univeristy of Nevada”, Las Vegas. Universitatea îi achită toate cheltuielile pentru şcoală şi îi oferă o bursă lunara pentru care predă teoria muzicii pentru universitate.

Datorită profesiei, a cântat alături de Jose Carreras, Marcel Pavel, Horia Andreescu, Alexandru Tomescu, Horia Mihail. A avut ocazia să călătorească pe trei dintre cele şase continente ale lumii.

Deşi suntem ambii din aceeaşi localitate nu ne-am văzut niciodată în Nisporeni, ne-am cunoscut în acest an la Bucureşti, oraşul meu de suflet. Venise într-o mică vacanţă din Las Vegas, acolo unde face doctoratul şi când mi-a povestit cu ce se ocupă, când mi-a arătat pozele alături de cei mai cunoscuţi oameni în domeniul pe care-l profesează, am înţeles că este demn de a fi printre cei care scriu istorie şi ajung pe blogul meu la rubrica „Rădăcini Nisporenene”.

1. Cum a început povestea frumoasă de a cânta la trompetă. De unde pasiunea pentru acest instrument?

De mic mi-a plăcut foarte mult muzica, imitând şi cântând tot ce vedeam la televizor. Pasiunea pentru un instrument a început atunci când am mers în vizită la nişte rude şi am văzut, pentru prima dată un acordeon. Îmi amintesc că timp de 2 zile, cât am stat acolo, i-am înnebunit pe toţi cu sunetele ce le scoteam din acel instrument. Anii au trecut şi în clasa a III-a am auzit de şcoala de muzică şi imediat după ore, împreună cu căţiva colegi de clasă, am mers să ne înscriem la cursuri. Părinţii mei au aflat mai târziu, când i-am luat cu “forţă” să meargă să semneze că sunt de acord să fac muzică. Şcoala muzicală avea un număr limitat de locuri pentru fiecare instrument în parte. Locurile în clasa de acordeon erau deja ocupate, dar… şi acum îmi amintesc când domnul Ţopa m-a întrebat: “nu vrei să cânţi la trompetă?” (eu nici nu ştiam cum arată instrumentul). Am reflectat asupra acestei propuneri 3 secunde şi am zis de ce nu şi aşa a început povestea mea de a cânta la trompetă. În anii care au urmat am avut parte de foarte multe experienţe frumoase. Şcoala de muzică din Nisporeni era recunoscută printre muzicienii din ţară, bucurându-se de un renume colosal, fiind mereu pe podium la toate concursurile de specialitate.

2. Care sunt cele mai importante premii obţinute?

Despre premii pot spune că toate sunt foarte importante pentru mine, ele reprezintă rezultatele unei munci asidue. Deşi nu la toate concursurile am ajuns pe podium, asta m-a motivat să-mi doresc să fiu şi mai bun. Aici pot să menţionez concursul internaţional  “Alama” de la Timişoara. Când am participat pentru prima dată am ajuns doar în finală, iar după 4 ani am fost laureatul acelui concurs, abţinând premiul I.De asemenea,sunt bucuros şi demarele premiu “Primăvara artelor” desfăşurat la Bacău, premiul special al juriului – concursul de interpretare muzicală, muzică de cameră-alama, Bucureşti.

3. Povesteşte-ne despre primii bani câştigaţi, dar şi despre transferul la Bucureşti.

Primii bani câştigaţi cântând la trompetă au fost la un concurs organizat de şcoala de muzică, 15 lei, obţinând o menţiune în acel concurs. După începerea studiilor în România am început să fiu membru al unor formaţii şi cântam cu diferite ocazii, astfel câştigam bani pentru a mă întreţine de unul singur.

După absolvirea studiilor de licenţă şi a celor de masterat am ocupat poziţia de artist instrumentist în Orchestra Naţională Radio din Bucureşti fiind coleg cu un alt nisporenean, Oleg Răileanul. Bucureştiul este un oraş fabulous care se bucură de o viaţă culturală intensă, ceea ce a fost foarte potrivit pentru mine. În decurs de câteva luni, pe lângă Orchestra Naţională Radio am ajuns să fiu membru al altor orchestre cum ar fi:

a. Orchestra Naţională de Tineret a României;

b. Bucuresti Symphony Orchestra;

c. Spirit Brass Ensemble;

d. Jeunesse orchestra.

4. Bineînţeles, trebuie să te întreb cât de des mergi în oraşul tău de baştină?

Pentru mine e foarte relaxant să fiu acasă, înconjurat de domnişoare frumoase, prieteni, familie. Perioada preferată de a fi acasă e primăvera sau tomna, anotimpurile mele dragi, unde nicăieri în lume nu găsesc culorile acestor anotimpuri ca acasă.

Aici puteţi vedea un fragment dintr-un concert unde Dumitru este în rolul principal.

 
2 comentarii

Scris de pe 16 Noiembrie 2012 în Rădăcini nisporenene

 

2 responses to “Dumitru Cernei – nisporeneanul care cucereşte lumea cu trompeta

  1. Corina Cojocaru

    16 Noiembrie 2012 at 9:18

    E plina lumea cu moldoveni talentati! Mai raman si acasa, dar sunt atat de slab remunerati ca si-ar lua zborul la oricare propunere mai buna!

     
  2. Victor Romanciuc

    16 Noiembrie 2012 at 10:18

    bravo de o mie de ori acestui baiat,sau mai bine zis instrumentist………,eu fiind profesor la scoala de muzica Nisporeni,am avut ocazia sa-l ascult la examene si vreau sa spun ca-si merita locul acolo unde este,BRAVO Dumitre ¡¡¡¡¡¡¡¡¡¡¡¡¡¡

     

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: