RSS

Bălăneşti – rădăcinile sufletului meu

12 Iun

Linişte. Aer curat. Legume, fructe fără E-uri. Un soare darnic şi mereu zâmbitor, o lună îngrijită care poate înşira mii de poveşti, ploi sincere şi cu drag aşteptate, dimineţi scăldate în rouă, flori de câmp senzaţionale, casa părintească… Pe scurt asta mă leagă strâns şi mă face să plâng de bucurie când mă gândesc la satul unde mi-am petrecut copilăria, unde am făcut cele mai multe şotii, unde mă întorc mereu… Bălăneşti.

Amintiri din copilărie: un loc de joacă extraordinar, până la 00:00, cu mulţi, mulţi copii, nămeţi impunători de zăpadă – iarna şi dorinţa de a deveni cât mai rapid matură 🙂.

Buneii mei, Ecaterina şi Ion Sorici, care au avut grijă de mine chiar de când m-am născut, îmi povesteau seara înainte de culcare multe, multe lucruri interesante. Mai ales că bunelul este unul din miile de ostaşi care au luptat în cel de-al doilea război mondial. Bunica îmi povestea cu lux de amănunte despre fenomenul foametei, despre cum veneau ostaşii aproape zilnic luându-le tot ce mai aveau prin poduri. Într-o zi, bunelul mi-a spus legenda satului Bălăneşti.

“Bătrânii povestesc că demult satul avea o altă denumire – de “Popinţeni” (astăzi aşa se numeşte o regiune din câmp de pe teritoriul satului), unde principalele îndeletniciri ale locuitorilor erau agricultura şi creşterea animalelor. Într-o zi de Paşte, când era horă în sat, au năvălit turcii, iar localnicii s-au refugiat în pădure, după care şi-au construit case acolo.

Deoarece toate proviziile lor au fost acaparate de turci, oamenii, la început mâncau mere din copacul numit “Bălănel”, de unde se trage şi denumirea satului, evoluând la “Bălăneşti”, iar primele ştiri despre acest sat datează din anul 1663”.

“Piscul lui Miron” – 436 m

Eram foarte mândră atunci când ştiam că mii de elevi de pe teritoriul ţării învaţă, în clasa a VII-a, că în satul Bălăneşti se află cea mai mare altitudine de la nivelul Mării Negre, 436 m, care ocupă o suprafaţă de 1,2 km. Acesta mai poartă denumirea de “Piscul lui Miron”, ca omagiu adus țăranului răzeș care deținea titlul de proprietar al pământului din dealul satului Bălănești.

Satul, cu o suprafaţă de circa 165 km2, este situat la o distanță de 15 km de oraşul şi staţia de cale ferată Ungheni, la 18 km de oraşul Nisporeni şi la 90 km de Chişinău. Pădurea satului Bălănești constituie o parte din brâul vestic central forestier, care începe în raionul Strășeni și se termină în raionul Ungheni, rezervația “Bahmut”.

În 2004 – 2204 oameni, dar oare în 2012?

Potrivit datelor recensământului din anul 2004, populaţia satului constituia 2204 de oameni, dintre care 49.36% – bărbaţi și 50.64% – femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului este următoarea: 98.82% – moldoveni, 0.14% – ucraineni, 0.68% – ruşi, 0.18% – găgăuzi, 0.05% – bulgari, 0.14% – alte etnii.

Tot aici îşi are originile scriitorul Grigore Adam, născut în anul 1914, iar eu am fost coleg de clasă cu un nepot de-al lui, Constantin Adam. A scris povestirile: “La fântâna Tomulesei”, “Pe Valea Socilor”, “Hartene”, etc.. De asemenea, s-a născut şi actorul teatrului “Satiricus”, Mihail Curagău, iar nepotul său, la fel a fost coleg cu mine, Grigore Curagău. Actualul deputat PL, Valeriu Munteanu.

Curiozitate

Răsfoind pe internet am găsit un sat cu aceeaşi denumire în România, judeţul Gorj.

Nisporeni – 3 ani, frumoşi, de liceu

Şi dacă tot am locuit 3 ani de zile, făcându-mi studiile la liceul teoretic “Boris Cazacu”, în orăşelul în care mama mea a lucrat în calitate de soră medicală, în secţia Maternitate, timp de 23 de ani, adică Nisporeni, păcat ar fi fost să nu pomenesc ceva şi de el.

Legenda spune că denumirea oraşului vine de la primul om care a locuit aici, pe care-l chema Nicipor sau Nisipor. Oraşul este atestat documentar la 4 ianuarie 1618 şi e situat pe câteva impresionante coline, de-a lungul râuleţului Nârnova, afluent al râului Prut.

 
6 comentarii

Scris de pe 12 Iunie 2012 în Rădăcini nisporenene

 

Etichete: , , , , , ,

6 responses to “Bălăneşti – rădăcinile sufletului meu

  1. Corina Cojocaru

    12 Iunie 2012 at 22:05

    Se răresc oamenii satului. Bucuria concediului de saptamana viitoare…ma duc acasa, dar nostalgia ca nu mai e ce stiu ca era odata, tare ma chinuie. Copiii stau pe internet in loc sa se joace in mahala, bobocii pasc singuri, iar mamele noastre nu ne mai trimit la fantana dupa apa, poate ne intanim cu cineva si mai schimbam o vorba, pentru ca au robinet in curte (nici nu in ograda)..

     
  2. Dorina

    13 Iunie 2012 at 6:59

    da…. au evoluat lucrurile, nu mai suntem cei de alta data, nici nucul de la poarta nu mai e la fel, nici poarta parca nu ne mai asteapta ca inainte….si multi vecini ori nu mai sunt, ori sunt ninsi in par …mi-e dor de copilaria mea

     
  3. cristina

    17 Iunie 2012 at 19:11

    eu am trecut pe langa acel balanesti romanesc, dar nu e la fel de frumos.

     
  4. George

    24 Aprilie 2013 at 21:49

    Fructele nu au E-uri decit in compot. Mai este o localitate Balanesti, in judetul Olt, Romania. In rest imi place blogul tau!

     
  5. Secrieru

    7 Ianuarie 2014 at 21:32

    Balanesti, plai de intelepciune si pace….chiar daca liniste nu era. Acesta e Balanestiul asa cum l-am cunoscut eu: cu magazinul „din fund” , cu magazinul „la postasul” cu magazinul Jenia Caian peste drum, cu IvanHaralambovicicu vorbe despre trecut si Badea Zaharia Macovei purtandu-mi in staniol cruciulita de aur ce -mi ocroteste si azi viata… Ivan Gheorghevici duhnind A CURAJ SI RABDARE … de casa socrilor….in care nu m-as mai intoarce de spaima de a nu-mi regasi stalpul spiritual: ION SECRIERU VUZ… A fost greu, dar a fost frumos fiindca si eu eram grea si frumoasa. Te salut, Balanesti! Ramona Anamaria Serieru (o alta vuzoaica)

     
  6. nicolae

    12 August 2014 at 8:13

    In primavara anului acesta, am urcat tocmai sus, la releul de telefonie, cu domnul Arteni din Nisporeni. A fost foarte frumos.Satul este caracteristic adica nedezvoltat si este pe deplin scuzabil.
    Oamenii cu care am stat de vorba, sunt mai presus de orice lauda.
    av.Enache Nicolae/Onesti Romania

     

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: