RSS

”Mă regăsesc în poezie”, notarul Viorica Nagacevschi

16 Apr

NOTĂ: Interviul a fost publicat pe 3 Aprilie 2009 pe site-ul politik.md

”Adesea mi se-ntâmplă să merg cu picioarele pe cer și cu pletele prin iarbă, cu visele prin ape și ochii peste nori. Adesea mă trezesc adâncă și plecată de unde sunt sau… pe unde mă pășesc” scrie Viorica Nagacevschi, în cartea sa de versuri ”Eroul zilei”. Așa am cunoscut VIP-ul săptămânii, notarul Viorica Nagacevschi, o doamnă elegantă și impresionant de simplă. Este îndrăgostită de poezie, îi place ceea ce face și își adoră soțul Vitalie și fiul Vasile. Poeziile de dragoste ale dnei Nagacevschi sunt cântate de interpreții Anișoara Puică, Silvia Grigore, Vitalie Dani, Janet Erhan, Olga Ciolacu, Laurențiu Popescu, Irina și Anatol Bivol.

1. M-ați impresionat prin simplitatea și buna dispoziție a dvs. Care este secretul tinereții notarului Viorica Nagacevschi?
Mă complac în orice compliment şi cred în ideea că dacă cineva le mai poate face înseamnă că ei sunt dispuşi pozitiv la stresul de fiecare zi. Trăim crize financiare, crize nocturne, crize de orice alt gen şi prea puţin ne mai rămâne pentru a ne gândi că avem timp pentru un rimel sau un ruj de ultima oră. Dar cel mai clasic confort pentru mine este lectura cărţilor şi muzica bună. Nu poţi avea o dispoziţie urâtă dacă ai citit-o pe Elizabet Ghilbert sau Bernard Werber. Nu te poţi detaşa de sfaturile Mihaelei Rădulescu sau Alisei Năstase. Citindu-le pe ele, te cunoşti mai bine pe tine însuţi. Deci, nu cred că cele scrise mai sus pot fi numite secrete. Vi le recomand şi vouă.
2. Ale cui drepturi sunt încălcate mai frecvent: cele ale femeii sau cele ale bărbatului?
Nu aş încerca să fac o diferenţă pe această undă, pentru că atunci când te tai la un deget te doare la fel, fie ești bărbat sau femeie. Or, bărbaţii nu sunt cu sânge albastru, iar femeile cu roşu. Diferenţierea nu este potrivită nici sub un unghi atunci când omului îi sunt lezate drepturile.
3. Ce ne puteți spune despre dreptul la libera expresie, atât din punct de vedere civil, cât și politic în Republica Moldova?
Pot să mă exprim în câteva limbi, în orice colţ al lumii, în orice timp, atât civil cât şi politic. Mă consider o persoană apolitică, de aceea o fac ori de câte ori mi se oferă şansa. În familia mea s-a vorbit deschis şi se vorbeşte indiferent de conjunctura politică actuală sau de anotimp. Eu nu pot să-i conving pe toţi că trebuie de fiecare dată să spună lucrurilor pe nume. Ar fi cazul ca fiecare să-şi ia viaţa pe cont propriu şi atunci ne salvăm naţiunea singuri făcând medicină naturistică, fără intervenţii chirurgicale.
4. Dacă eventual ați fi un candidat în campania electorală, care ar fi cel mai adecvat mesaj propus cetățenilor?
Dumnezeu n-a murit de frică, dar a fost răpus de durere. Părinţii noştri când au fost exilați în Siberii nu le-a fost frică, dar au fost îngenunchiaţi de tristeţe. De ce să ne fie teamă să facem o schimbare?
5. Doamna Nagacevschi, vă recunoașteți într-un motto sau într-un proverb?
De fiecare dată am pus accentul pe timp, timp de care facem risipă. De aceea „ a avea timp nu e un privilegiu , ci e un risc şi încă un risc mare”.
6. La fundamentul vieții se află dragostea și frica, dvs de ce vă temeți cel mai mult?
Aici aş vrea să-l citez pe Octavian Paler „ dacă te temi eşti pe jumătate pierdut”. N-aş crede că cineva ar putea să-şi construiască viaţa bazată pe frică. Or, frica este acelaşi sentiment pe care fiecare din noi îl cultivă deopotrivă cu alte sentimente, cum ar fi dragostea, fericirea, bucuria, ş.a. Eu sunt înzestrată cu acest sentiment, doar că el se manifestă atunci când cineva apropiat, care a făcut parte din viaţa mea dispare şi odată cu el dispare și partea care a fost a noastră, plină cu amintiri. Atunci mă simt neajutorată şi mi-i frică să nu rămân o fărâmă într-o zi ca veacul.
7. Poezia, pentru dvs, este un remediu care vă ajută să depășiți rutina zilnică?
De fapt, scriu oricând, scriu când vorbesc şi încerc să croşetez dantele în jurul metaforelor, pentru a-mi colora zilele cu noi simţuri verbale expuse prin cuvinte. Pentru mine rutina zilnică e asemenea călătoriei cu trenul care duce undeva şi acest undeva se numeşte „nicăieri”. Încerc să fug de această îmbinare de cuvinte, şi nu vreau să ajung la destinaţia „nicăieri”, prin scrierea măcar a unei fraze în fiecare zi, ”aranjată pe gânduri moi” şi doar cu atât voi putea şterge mucegaiul rutinelor pustii. Sunt o fire optimistă şi încerc să nu fac parte din armata celor care se cred înrutinaţi. Oamenii ascund atâtea bogăţii interioare, atâtea izvoare de inspiraţie şi lucru cel mai interesant e faptul că tot se axează în jurul Dragostei. Aşa apar versuri ca:/Adu-mi inima-napoi/ tatuată cu iubiri/ şi sertarele cu „noi”/ unde am ascuns priviri/ Adu-mi vorbele de ieri/ să le cos în gândul meu/ ca tăcerile de miei.
8. Puteți spune că soțul dvs, Vitalie Nagacevschi este muza care vă inspiră la crearea poeziilor de dragoste atât de romantice?
La baza oricărui vers mai întâi de toate se află un sentiment puternic. Fiecare om se naşte cu sentimente, doar că unii ştiu să le vorbească, alţii-să le scrie, restul le tac, crezând că ceilalţii le pot citi gândurile. Vitalie face parte din ultima categorie şi eu fiind o romanţieră înrăită încerc să-l citesc şi să vă spun şi vouă cine este el. Dar la modul cel mai serios, foarte multe subiecte le găsesc în viaţa de toate zilele. Pot să fiu inspirată dintr-o poveste auzită undeva, sau să citesc o carte de care să nu mă despart zile întregi, cum ar fi: ”Uşa interzisă” a lui Gabriel Liiceanu, sau ”Viaţa pe un peron” a lui Octavian Paler şi multe alte cărţi. Niciodată nu ştiu ce va fi mâine şi acest lucru mă face să aştept cu nerăbdare schimbarea la faţă a fiecărei zile.
9. Retrăiți și acum emoțiile primelor versuri nevinovate înșirate pe coala albă de hârtie?
Primul meu vers serios a fost un text pentru o piesă interpretată de Vitalie Dani şi Olga Ciolacu. Din prea multă străduinţă, am împletit nişte metafore complicate, greu de memorat.
10. Săptămâna trecută am sărbătorit 91 de ani de la unirea Basarabiei cu România. Autoritățile au intervenit prin rețineri în masă a cetățenilor pro români, dvs ce credeți despre acest eveniment?

Oamenii nu se nasc criminali, ei sunt determinaţi să devină. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi la noi. Prin interzicerea cetățenilor români de a intra în ţara noastră, vom plăti amenzi pentru acest lucru, circa 45 milioane de lei. Din a cui vină eu voi fi forţată să le plătesc? Cine îşi va asuma responsabilitatea? Dar oare puţine motive istorice mondiale cunoaşte lumea şi pe care le comemorează până astăzi doar de dragul nepierderii valorilor care au fost consumate cândva? Dar lăsând la o parte tenta politică, oricine are dreptul să intre şi să iasă din ţară, avâd în regulă actele. Avem o conducere proastă şi noi suntem foarte cuminţi. Este adevărat „Mămăliga nu explodează niciodată” – un lucru caracteristic pentru moldoveni. Atunci să schimbăm mămăligă pe un pilaf condimentat cu tone de piper măcar pentru 50 de ani înainte. La treabă, moldoveni!

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 16 Aprilie 2011 în Interviuri

 

Etichete:

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: